Tăierile de fonduri operate de Statele Unite au perturbat grav eforturile globale de prevenire și tratare a infecției cu HIV în zeci de țări, conform unui raport publicat de organizația amfAR. Deciziile administrației Trump, care au inclus restructurarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerea granturilor de sănătate, au obligat organizațiile partenere să închidă centre medicale, să disponibilizeze personal și să restrângă serviciile esențiale. Evaluarea arată că infrastructura sanitară construită de-a lungul deceniilor este grav afectată, în special în țările din Africa.
- Peste 1.700 de clinici s-au închis și mai mult de 16.000 de angajați și-au pierdut locurile de muncă.
- Cheltuielile destinate prevenirii HIV au scăzut cu 51% între anii fiscali 2024 și 2025.
- UNAIDS avertizează că menținerea tăierilor ar putea duce la 6,6 milioane de noi infectări până în 2029.
Istoricul programului PEPFAR și primele semne de dezechilibru
Lansat în 2003 sub președinția lui George W. Bush, Planul de Urgență al Președintelui SUA pentru Combaterea SIDA (PEPFAR) este considerat una dintre cele mai de succes inițiative de sănătate publică din istorie, fiind creditat cu salvarea a peste 26 de milioane de vieți. Programul funcționează prin acordarea de granturi către guverne locale și organizații neguvernamentale pentru distribuția de antiretrovirale, derularea campaniilor de prevenție și susținerea clinicilor de specialitate.
Totuși, în ultimul an, programul a fost destabilizat de reduceri bugetare masive și de întârzieri în alocarea fondurilor. Situația a fost accentuată de faptul că și alte state membre ale comunității internaționale, precum Franța, Germania și Marea Britanie, și-au redus asistența externă. În paralel, Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS) a pierdut aproximativ 25% din finanțare în ultimul an.
Raportul amfAR confirmă închiderea masivă a centrelor medicale
Studiul realizat de amfAR s-a bazat pe un chestionar distribuit între lunile noiembrie și aprilie, la care au răspuns 166 de organizații din 46 de țări. Rezultatele indică pierderi majore la nivelul infrastructurii de îngrijire.
Peste 1.700 de clinici și centre de asistență au fost închise definitiv, iar peste 16.000 de lucrători din domeniul sănătății au fost disponibilizați în urma anulării sau amânării granturilor.
Efectele au fost resimțite puternic în zona de prevenție, unde cheltuielile PEPFAR au scăzut cu 51% între anii fiscali 2024 și 2025. Serviciile destinate grupurilor vulnerabile — lucrători sexuali, bărbați care au sex cu bărbați, persoane transgender și utilizatori de droguri injectabile — au fost sistate de trei sferturi dintre organizații. De asemenea, numărul copiilor care primesc tratament susținut de PEPFAR a scăzut cu 14%, ceea ce înseamnă aproximativ 77.000 de copii rămași fără terapie.
Un alt studiu publicat în revista Nature Health confirmă o scădere globală de 10% a numărului de persoane care primesc tratament antiretroviral prin PEPFAR, reprezentând o reducere de aproape două milioane de pacienți. Departamentul de Stat al SUA a contestat concluziile negative, susținând că programul a devenit mai eficient și invocând date dintr-un singur trimestru al anului 2025 pentru a arăta o menținere stabilă a numărului total de pacienți aflați sub tratament.
Avertismentul UNAIDS și pașii necesari pentru recuperare
Pe termen lung, reducerea programelor de prevenție de tip PrEP și a distribuției de mijloace de protecție amenință să genereze o creștere exponențială a cazurilor, crescând ulterior presiunea pe sistemele de spitalizare. Experții amfAR subliniază că chiar dacă finanțarea ar fi restabilită imediat, reconstrucția rețelelor de asistență și recâștigarea încrederii comunităților vor necesita timp.
UNAIDS a lansat un avertisment privind consecințele menținerii acestor tăieri bugetare.
Dacă reducerile devin permanente, lumea s-ar putea confrunta cu 6,6 milioane de noi infectări cu HIV și 4,2 milioane de decese suplimentare cauzate de SIDA până în anul 2029.
În cadrul summitului de sănătate al Uniunii Africane de la Accra, directoarea executivă a UNAIDS, Winnie Byanyima, a subliniat că Africa — continentul care poartă cea mai mare povară a epidemiei — trebuie să își adapteze rapid sistemele de sănătate pentru a obține suveranitatea sanitară și pentru a proteja viața cetățenilor săi în acest nou context global.
