Schimbările recente în modelele meteorologice și temperaturile extrem de ridicate au transformat seceta din Europa într-un fenomen tot mai acut, greu de anticipat. O serie de noi cercetări realizate de oameni de știință de la Universitatea din Leipzig și din cadrul rețelei World Weather Attribution arată că deficitul de apă este alimentat masiv de „atmosfera însetată” și de sistemele de înaltă presiune tot mai frecvente. Conform experților, valurile de căldură accelerează evaporarea din soluri și râuri, determinând fenomene extreme chiar și în zonele care au înregistrat precipitații iernatice normale.
- Schimbările în circulația atmosferică explică aproximativ 55% din tendința de secetă estivală din Europa.
- Schimbările climatice fac ca solurile extrem de uscate să fie de 11 ori mai probabile în Europa de Est.
- Capacitatea atmosferei de a reține vapori de apă crește cu 7% pentru fiecare grad Celsius în plus.
- Pagubele medii provocate de secetă în Europa ajung la circa 9 miliarde de euro anual.
Avertismentul experților: Căldura, nu doar lipsa ploilor, usucă continentul
„Overall, rezultatele noastre arată că această secetă nu este în primul rând o poveste despre precipitații reduse, ci despre o atmosferă mai caldă care cauzează un deficit mai mare de umiditate pe uscat”, a declarat Mariam Zachariah, cercetătoare la Imperial College London și coautoare a studiului World Weather Attribution. Aceasta a subliniat că, chiar și în regiunile unde nivelul precipitațiilor se modifică puțin sau este prognozat să crească sezonier, riscul de secetă continuă să se accentueze.
Mecanismul fizic din spatele acestui fenomen este direct legat de temperatura globală, care a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială (1850–1900). O atmosferă mai caldă poate reține cu circa 7% mai mulți vapori de apă pentru fiecare grad Celsius în plus, extragând umiditatea din sol și plante.
Dominik Schumacher, cercetător la ETH Zurich și coautor al cercetării, explică modul în care aerul fierbinte amplifică fenomenul: „Dacă ai aer din ce în ce mai cald, acesta va absorbi umiditatea din sol. Apoi devine și mai cald, iar solurile se usucă și mai tare”. Experții notează că cererea ridicată de evaporare observată între lunile aprilie și iunie în Europa de Vest a fost de aproximativ 80 de ori mai probabilă în condițiile climatice actuale.
Solurile extrem de uscate sunt în prezent de cinci ori mai probabile în Europa de Vest și de 11 ori mai probabile în Europa de Est comparativ cu o lume fără schimbări climatice.
Sistemele de înaltă presiune explică peste jumătate din tendința de secetă
Pe lângă efectul direct al temperaturilor ridicate, modificările în circulația maselor de aer au un impact decisiv. Un studiu publicat în revista Nature Geoscience de cercetătorii de la Universitatea din Leipzig arată că deplasarea modelelor meteorologice este responsabilă pentru mai mult de jumătate din intensificarea uscării solului pe timpul verii.
„Deoarece circulația atmosferică joacă un rol atât de mare în această tendință de uscare, proiecțiile privind seceta estivală viitoare din Europa rămân extrem de incerte”, a explicat dr. István Dunkl, autorul principal al studiului de la Institutul de Meteorologie al Universității din Leipzig. Cercetătorii au constatat că anticiclonele (sistemele de înaltă presiune) au devenit mai frecvente și mai persistente în ultimele decenii, blocând sistemele de joasă presiune aducătoare de ploaie.
Modificările în tiparele de circulația atmosferică sunt responsabile pentru aproximativ 55% din tendința observată de secetă estivală în Europa începând din anii 1980.
Din punct de vedere practic, această combinație între dinamica atmosferică și creșterea temperaturilor complică considerabil gestionarea resurselor de apă și planificarea agricolă. În anii mai ploioși, precipitațiile extreme pot compensa temporar uscarea solului, însă tendința pe termen lung rămâne una de aridizare accentuată.
Junior Profesorul Sebastian Sippel de la Universitatea din Leipzig a menționat că uscarea solului are consecințe majore asupra producției agricole, disponibilității apei și generării de energie. La nivel continental, seceta cauzează pierderi medii anuale de aproximativ 9 miliarde de euro, pagubele fiind considerabil mai mari în regiunea mediteraneană.
Riscuri crescute pentru incendii de vegetație
Uscarea rapidă a solului și a vegetației creează condițiile ideale pentru izbucnirea și propagarea incendiilor devastatoare de pădure, așa cum s-a observat în numeroase țări europene din Franța până în România. Cercetătorii din Leipzig lucrează în prezent la trei studii dedicate relației dintre schimbările climatice și riscul de incendii, analizând inclusiv evenimentele majore din Spania și Portugalia din vara anului 2025.
Cum resimțiți efectele valurilor de căldură și ale secetei în zona în care locuiți și ce măsuri credeți că ar trebui luate prioritar? Vă invităm să vă exprimați părerea în secțiunea de comentarii.
