Președintele Nicușor Dan a declarat că își menține convingerea privind neconstituționalitatea amendamentului care afectează mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în pofida deciziei Curții Constituționale. Reacționând marți la hotărârea instanței supreme, șeful statului a afirmat că argumentele prezentate în sesizarea sa au fost „foarte solide” și a precizat că așteaptă motivarea oficială înainte ca proiectul privind Legea Integrității să fie retransmis Parlamentului. Miza adoptării acestei reforme este strâns legată de angajamentele externe ale României, având ca termen-limită data de 31 august stabilită în cadrul PNRR.
- Președintele Nicușor Dan consideră că argumentele din sesizarea sa privind legea integrității au fost „foarte solide”.
- Curtea Constituțională a respins obiecția pe „amendamentul Fritz”, dar a declarat neconstituțională obligativitatea declarațiilor de avere pentru partenerii demnitarilor.
- Șeful statului speră ca întregul circuit legislativ să fie finalizat până la 31 august, termen prevăzut în PNRR.
„S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivare”
Punctul central al poziției exprimate de șeful statului este fidelitatea față de propria analiză juridică, în ciuda hotărârii CCR. Într-un mesaj publicat marți pe rețelele de socializare, Nicușor Dan a subliniat că așteaptă să consulte argumentația judecătorilor, însă a lăsat să se înțeleagă că verdictul nu îi schimba neapărat convingerea inițială.
„Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis președintele. El a reamintit că a mai trecut prin situații similare în trecut: „S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”.
„Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide”, a punctat șeful statului în prima sa reacție publică.
Obiecțiile formulate de președinte și verdictul judecătorilor
Cronologia acestui demers constituțional a început pe 10 august, când președintele a atacat la CCR două modificări aduse Legii Integrității și reformei ANI. Prima dintre ele, numită informal „amendamentul Fritz” și propusă de PSD, viza aplicarea de sancțiuni și pierderea mandatului pentru demnitarii găsiți în trecut în incompatibilitate sau conflict de interese. În sesizare, Nicușor Dan argumenta că măsura „încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție” și anulează retroactiv voința exprimată de cetățeni prin vot. Judecătorii CCR au respins însă această obiecție cu majoritate de voturi pe 17 august.
Cea de-a doua prevedere contestată, un amendament AUR susținut de PSD, obliga partenerii necăsătoriți ai demnitarilor („persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”) să depună declarații de avere. Șeful statului a reclamat că măsura constituie o „ingerință în viața privată” și extinde nejustificat o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane private. În acest caz, Curtea Constituțională i-a dat dreptate președintelui, declarând sintagma neconstituțională cu unanimitate de voturi.
Calendarul legislativ depinde de termenul din PNRR
Procedura de adoptare a legii intră acum într-o etapă tehnică decisivă. „După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR”, a explicat Nicușor Dan.
În practica constituțională, după primirea motivării CCR, Parlamentul este obligat să elimine sau să reformuleze exclusiv articolele declarate neconstituționale — în acest caz, prevederea privitoare la partenerii demnitarilor. Textul referitor la incompatibilitățile aleșilor rămâne neschimbat și urmează să meargă la promulgare.
Miza respectării calendarului este una financiară și instituțională directă. Reforma cadrului de integritate constituie un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că orice întârziere peste data de 31 august ar putea pune în pericol cererile de plată ale României.
Cum evaluați decizia Curții Constituționale și reacția președintelui în privința legii integrității? Vă invităm să vă exprimați opinia în secțiunea de comentarii.
