Procesul fără precedent în care Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor ajunge la momentul deciziei definitive. Instanța supremă este așteptată să pronunțe hotărârea finală într-o cauză în care este direct interesată, având ca miză achitarea unor restanțe salariale pentru magistrați de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Disputa juridică a generat un conflict deschis între puterea executivă și cea judecătorească, transpuns prin declarații ferme și acțiuni paralele la Curtea Constituțională.
- Miza financiară a procesului depășește 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro) în drepturi salariale restante.
- Premierul Ilie Bolojan acuză instanța că se substituie puterii executive și perturbă echilibrul bugetar al statului.
- Conducerea ÎCCJ susține că amânarea plăților încalcă dreptul de proprietate și principiul separării puterilor în stat.
Conducerea ÎCCJ acuză executivul de blocarea drepturilor bănești
Poziția instanței supreme a fost marcată de critici severe la adresa Executivului. În acțiunea semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, conducerea instituției a acuzat Guvernul de „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
Reprezentanții instanței supreme au subliniat că neplata sumelor afectează direct dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu, acuzând totodată Guvernul că subminează legitimitatea instanțelor.
Reacția Înaltei Curți a fost la fel de fermă și după ce premierul a decis să reclame un conflict între puteri, conducerea instanței arătând că intervențiile publice ale prim-ministrului „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.
Premierul Ilie Bolojan invocă încălcarea atributelor bugetare
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a justificat atacarea hotărârilor și sesizarea Curții Constituționale prin necesitatea protejării competențelor exclusive ale Executivului în gestionarea banilor publici. Premierul a arătat că instanțele nu au legitimitatea de a impune alocări bugetare suplimentare.
„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, a declarat Ilie Bolojan, invocând prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice și ale Codului administrativ, conform cărora elaborarea bugetului și rectificările reprezintă atribute suverane ale Executivului și Parlamentului.
Șeful Guvernului a catalogat demersul instanței drept o „ingerință directă în activitatea executivă a statului”, avertizând asupra efectelor pe care le pot avea penalitățile impuse de instanțe asupra stabilității economice.
Evoluția litigiului și penalitățile uriașe aflate în joc
Conflictul a izbucnit la sfârșitul lunii martie, când fondurile alocate inițial pentru restanțele magistraților au fost redirecționate către un pachet social de 1,1 miliarde de lei. Ulterior, pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ din primul termen, obligând Guvernul să pună la dispoziție sumele necesare în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei.
Sancțiunile stabilite de primă instanță sunt drastice: o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și penalități de 1% pe zi din suma datorată. Premierul Bolojan a explicat că aceste penalități pot ajunge la suma enormă de aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
În apelul judecat la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de completul format din judecătorii Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, Guvernul a cerut sesizarea CCR și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând suspendarea cauzei. În paralel, sesizarea privind conflictul constituțional trimisă de premier la CCR a fost dezbătută pe 16 iulie, însă verdictul instanței constituționale a fost amânat pentru 23 septembrie.
Impactul instituțional și cadrul legal privind conflictele între puteri
În dreptul constituțional românesc, sesizarea privind un conflict juridic de natură constituțională este instrumentul prin care se solicită arbitrajul CCR atunci când o autoritate publică își arogă atribuții ce aparțin unei alte puteri în stat. Procedura urmărește deblocarea funcționării instituționale și restabilirea echilibrului între puteri.
Pentru stabilitatea bugetară și funcționarea aparatului de stat, un verdict nefavorabil Guvernului în acest litigiu ar presupune o presiune financiară majoră. Sumele restante provin din majorări salariale de 25% acordate retroactiv din anul 2018, dintr-un total de peste 20.000 de procese, din care statul a achitat deja aproximativ 1 miliard de euro. Executarea imediată a sumelor rămase sau acumularea de penalități zilnice ar obliga executivul la revizuiri bugetare masive.
Cum considerați că ar trebui gestionat echilibrul dintre drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și stabilitatea bugetului de stat? Vă invităm să vă exprimați opinia în secțiunea de comentarii.
