Tensiunile economice globale și scumpirea energiei se răsfrâng direct asupra piețelor internaționale, iar cea de-a patra economie a lumii resimte deja undele de șoc. Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei a înregistrat o creștere de 0,3% în al doilea trimestru din 2026 comparativ cu primul trimestru, ratând estimările economiștilor care mizau pe un avans de 0,5%. Ritmul anualizat de expansiune a încetinit la 1,1%, pe fondul stagnării consumului privat și al scăderii investițiilor de capital, în pofida cererii externe solide pentru semiconductori și autovehicule.
- PIB-ul Japoniei a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea, sub estimările pieței de 0,5%.
- Ritmul anualizat de creștere a încetinit la 1,1%, fiind afectat de scumpirea energiei și de un yen slab.
- Banca Japoniei a majorat recent rata de dobândă la 1%, cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii.
Consumul intern stagnat sub presiunea prețurilor la energie
Evoluția sub așteptări a economiei nipone reflectă efectele unui mediu global complicat. Japonia importă aproape integral necesarul de țiței, ceea ce o expune masiv la perturbațiile din Orientul Mijlociu și la blocajele din Strâmtoarea Hormuz rezultate din conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran. Cotația petrolului Brent s-a menținut recent în jurul valorii de 88 de dolari pe baril (aproximativ 81 de euro), în creștere considerabilă față de nivelul de 65 de dolari înregistrat în urmă cu un an.
Devalorizarea yenului nipon — care a atins un minim al ultimilor 40 de ani în raport cu dolarul american, tranzacționându-se la aproximativ 159 de yeni pentru un dolar — a amplificat presiunile inflaționiste. Deși un yen slab sprijină marii exportatori precum Toyota și Honda, acesta scumpește importurile de materii prime, erodând puterea de cumpărare a populației pe fondul unei creșteri salariale lente.
Investițiile de capital au scăzut cu 1,2% în trimestrul al doilea, echivalentul unei contractări anualizate de 4,6%, neutralizând parțial contribuția pozitivă a exporturilor.
Exporturile de cipuri AI mențin economia pe linia de plutire
În ciuda slăbiciunii cererii interne, sectorul extern a oferit un sprijin crucial. Exporturile au crescut cu 0,5%, alimentate de cererea globală masivă de semiconductori destinați inteligenței artificiale și de livrările de automobile. Exporturile nete au adus o contribuție pozitivă de 0,5 puncte procentuale la PIB, în timp ce cererea internă a avut o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale.
Cererea globală pentru echipamente legate de tehnologia AI continuă să susțină exporturile nipone, însă încetinirea activităților economice non-AI la nivel global ar putea limita câștigurile viitoare.
Dilema Băncii Japoniei și impactul asupra piețelor
Rezultatele economice modeste complică deciziile Băncii Japoniei (BOJ), care urmează să reevalueze politica monetară în luna septembrie. După decenii de dobânzi ultra-scăzute sau negative, banca centrală a majorat în iunie rata de referință la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, continuând procesul de normalizare început în 2024.
Normalizarea monetară într-o economie puternic dependentă de importurile energetice necesită un echilibru delicat între stăpânirea inflației importate și stimularea investițiilor interne. Tensiunile privind costul vieții afectează și sprijinul politic pentru premierul Sanae Takaichi, ale cărei cote de popularitate au început să scadă treptat.
Cum credeți că vor influența evoluțiile economice din Asia și prețul energiei piețele europene în a doua jumătate a anului? Vă așteptăm opinia în secțiunea de comentarii.
