Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), condus de noul președinte Kevin Warsh, a decis să mențină rata dobânzii de referință în intervalul de 3,5% – 3,6% (350-375 puncte de bază). Decizia a fost adoptată cu o majoritate de 9 la 3 la finalul reuniunii de două zile. Măsura vine în contextul în care inflația din SUA rămâne peste ținta de 2% de mai bine de cinci ani, fiind alimentată de șocurile de ofertă și de escaladarea tensiunilor geopolitice din Iran.
- Comitetul Fed a votat 9-3 pentru menținerea dobânzii de referință la aproximativ 3,6%.
- Trei guvernanți au votat împotrivă, solicitând o majorare de 0,25 puncte procentuale.
- Războiul din Iran și scumpirea energiei alimentează presiunile inflaționiste, în timp ce inflația anuală din SUA se menține la 3,5%.
- Indicii principali de pe Wall Street au scăzut după decizia băncii centrale.
Presiunile inflaționiste și tensiunile din Iran au precedat reuniunea băncii centrale
Economia americană s-a confruntat cu presiuni crescute asupra prețurilor la combustibil. Războiul din Iran a generat volatilitate extremă pe piața petrolului, unde prețul barilului a depășit temporar 100 de dolari. În ciuda unei ușoare scăderi lunare de 0,4% a indicelui prețurilor de consum în iunie, inflația anuală s-a menținut la 3,5%, iar prețul mediu al benzinei la pompă a ajuns la 4,09 dolari pe galon (aproximativ 1,08 dolari pe litru).
Înainte de vot, analiștii financiari și piețele erau divizați. Deși majoritatea traderilor anticipau o menținere a dobânzilor la această reuniune, speculațiile privind o posibilă majorare surpriză au crescut în rândul firmelor de pe Wall Street, pe fondul declarațiilor anterioare ale președintelui Kevin Warsh că nu are „nicio toleranță” față de inflația ridicată.
Votul divizat din iulie a dezvăluit opinii divergente în conducerea Fed
Decizia din iulie a reprezentat primul vot divizat din mandatul lui Kevin Warsh. Beth Hammack (președinte Fed Cleveland), Neel Kashkari (Minneapolis Fed) și Lorie Logan (Dallas Fed) au votat împotriva majorității, optează pentru o creștere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale pentru a combate creșterile de prețuri. Warsh a caracterizat dezbaterile drept „o luptă bună în familie”, subliniind că banca centrală analizează tendințele pe termen lung ale datelor economice și nu doar rapoarte izolate.
Noul președinte al Fed a renunțat la practica oferirii de orientări prealabile (forward guidance), obligând piețele financiare să reacționeze în timp real la indicatorii economici fără promisiuni explicite din partea băncii centrale.
După publicarea deciziei, indicii de pe Wall Street au înregistrat scăderi vizibile. Indicele Dow Jones Industrial Average a coborât cu 2,18% (peste 1.152 de puncte), S&P 500 a pierdut 1,5%, iar Nasdaq 100 a scăzut cu 2%. Totodată, randamentele titlurilor de stat americane pe 30 de ani au urcat la cel mai ridicat nivel din 2007 încoace.
Atenția se mută pe datele macroeconomice și pe reuniunea din septembrie
Următorul pas în calendarul băncii centrale include analizarea datelor privind creșterea economică din trimestrul al doilea și a indicelui PCE (indicatorul preferat al Fed pentru măsurarea inflației), ce urmează să fie publicate de Departamentul Comerțului. În luna august, Kevin Warsh va susține primul său discurs principal în calitate de președinte la simpozionul economic de la Jackson Hole, unde va aborda teme legate de productivitate, demografie și șocurile globale.
Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 15-16 septembrie. Datele privind așteptările pieței arată că peste trei sferturi dintre traderi mizează deja pe o majorare a dobânzii la reuniunea din toamnă, în încercarea băncii centrale de a readuce inflația la ținta de 2%.
Credeți că Rezerva Federală ar fi trebuit să crească dobânda de referință încă din iulie pentru a stopa inflația? Vă invităm să vă lăsați opinia în secțiunea de comentarii.
