Uniunea Europeană, principala structură politică și economică a continentului responsabilă de reglementarea pieței unice, a pus în aplicare o normă strictă destinată industriei textile. În cadrul Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR), propus inițial de Comisia Europeană în 2022 și adoptat în 2024, marile branduri de modă nu mai au voie să incinereze sau să depoziteze la groapa de gunoi îmbrăcămintea, textilele și încălțămintea nesoldată dar care poate fi utilizată. Măsura obligă companiile să își reorganizeze lanțurile logistice, în condițiile în care, până în martie 2027, vor fi obligate să publice date transparente privind volumele de produse eliminate.
- Comisia Europeană estimează că între 4% și 9% din produsele textile sunt distruse înainte de a fi purtate, însumând până la 594.000 de tone anual.
- Până în martie 2027, brandurile vor trebui să raporteze public cantitățile de haine distruse, folosind cadrul oficial al UE.
- Excepțiile de la interdicție sunt foarte stricte și necesită dovezi clare că produsele sunt neutilizabile sau periculoase.
Un fenomen masiv și pierderi uriașe pe piață
Măsura adoptată la nivel european vizează o problemă ale cărei dimensiuni reale au fost mulți ani greu de cuantificat, în condițiile în care majoritatea companiilor nu dezvăluie volumul total al producției. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 4% și 9% din toate produsele puse pe piață sunt distruse înainte de a fi folosite, adică o cantitate ce ajunge până la 594.000 de tone pe an. La nivel global, un raport din 2023 realizat de WGSN și OC&C arată că între 15 și 45 de miliarde de articole vestimentare fabricate anual ajung să fie distruse fără a fi vândute vreodată.
Acumularea de stocuri excedentare este provocată atât de erori interne de planificare, cât și de factori externi greu de controlat, cum ar fi fluctuațiile climatice, întârzierile de livrare în vămi sau retururile pătate. Joanna Lambert, cofondatoare a platformei Opera Garment Solutions din Barcelona, notează că ferestrele scurte de vânzare fac ca valoarea hainelor să scadă extrem de rapid, reducând opțiunile de recuperare pe măsură ce stocurile se învechesc.
Soluții circulare și provocări financiare pentru companii
Pentru o parte din retailerii mari, interdicția nu a fost o surpriză, mulți pregătindu-și deja infrastructura. De exemplu, grupul LVMH a lansat în 2010 proiectul CEDRE pentru parfumuri și cosmetice, extins în 2023 la haine și materiale, iar în 2021 s-a asociat cu startup-ul de reciclare Weturn. De asemenea, Zalando utilizează magazine de tip outlet, parteneri de vânzare wholesale și donații către organizații precum Humedica. La rândul său, retailerul H&M, care în 2018 raportase stocuri nesoldate de 4,3 miliarde de dolari, a înregistrat în iunie 2026 cel mai scăzut raport între stocuri și vânzări din ultimii zece ani.
Tranziția către soluții circulare necesită o colaborare complexă și costisitoare între branduri și partenerii din lanțul de distribuție.
Christina Dean, fondatoarea organizației Redress din Hong Kong, arată că, deși există soluții pe piață — precum curățarea, repararea, revânzarea sau închirierea —, conectarea acestora la fluxurile de stocuri rămâne un proces extrem de scump și complicat pentru companii.
Excepții de la regulă și critici privind supraproducția
Legislația europeană permite totuși anumite excepții (derogări), concepute pentru cazuri specifice din sectorul vestimentar. Distrugerea sau reciclarea este permisă doar ca ultimă opțiune, dacă produsele sunt deteriorate iremediabil, conțin substanțe chimice toxice, încalcă drepturi de proprietate intelectuală (precum echipamente sportive învechite sau colaborări cu licență) ori au fost refuzate de organizațiile caritabile. Marina Prados Espínola, directoare la Policy Hub în Bruxelles, explică faptul că cerințele de documentare au fost făcute intenționat riguroase de către autorități pentru a îngreuna accesarea acestor excepții.
Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri și activiștii se întreabă dacă legea va reduce cu adevărat problema. În luna iulie, organizația germană Environmental Action Germany (DUH) a avertizat că aceste excepții pot deveni portițe legislative care nu opresc supraproducția de haine de slabă calitate. Viola Wohlgemuth, expertă în cadrul DUH, a declarat că măsura combate doar simptomele, comparând situația cu o cadă care se revarsă și unde soluția nu este folosirea unui mop, ci oprirea robinetului.
Pentru piața europeană și pentru consumatori, noua directivă ar putea însemna o reorganizare a ofertelor de tip outlet și o presiune mai mare pe retaileri de a calibra mai atent producția pentru a evita costurile mari de conformare.
Credeți că noile reguli europene vor reuși să determine marile branduri să reducă producția de haine sau companiile vor găsi doar noi modalități de a ocoli restricțiile? Vă așteptăm opinia în secțiunea de comentarii.
