Cercetătorii care au analizat fosilele vegetale de la trecerea dintre epocile Paleocen și Eocen aduc un avertisment ferm: creșterea rapidă a temperaturilor globale poate împinge pădurile dincolo de limitele lor de toleranță, ducând la prăbușirea coronamentului și la modificarea peisajului. Un studiu publicat în revista Science arată că, în urmă cu 56 de milioane de ani, pădurile temperate au pierdut până la 60% din desimea coroanelor din cauza secetei și a căldurii extreme. Deși concentrațiile crescute de dioxid de carbon stimulează inițial dezvoltarea arborilor, acest efect benefic dispare odată ce se depășesc pragurile termice suportabile.
- În timpul Maximului Termic Paleocen-Eocen, pădurile din Wyoming au pierdut până la 60% din suprafața acoperită de coronament.
- Ritmul actual al emisiilor de dioxid de carbon provocate de om este de aproximativ zece ori mai rapid decât cel din trecutul geologic.
- Ecosistemele vegetale au avut nevoie de peste 100.000 de ani pentru a-și reveni complet după acel șoc climatic.
Cercetătorii avertizează asupra efectelor directe ale degradării coronamentului
Regan Dunn, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Muzeul de Istorie Naturală din Comitatul Los Angeles, a explicat mecanismul prin care degradarea pădurilor accelerează dezechilibrul ecologic: „Mai multă lumină a ajuns la solul pădurii, temperaturile au crescut, solurile s-au uscat, mai puțină apă s-a întors în atmosferă prin transpirație, iar pădurea a devenit mai puțin eficientă la reglarea climei și captarea carbonului”.
În urmă cu 56 de milioane de ani, în cadrul evenimentului cunoscut ca Maximul Termic Paleocen-Eocen (PETM), temperaturile medii au crescut cu 5 până la 6 grade Celsius, pe fundalul unei concentrații de dioxid de carbon care a atins 600 de părți pe milion (ppm), fenomen cauzat cel mai probabil de erupții vulcanice. Inițial, arborii au beneficiat de o rată crescută a fotosintezei, însă căldura și aerul tot mai uscat au provocat ulterior o mortalitate masivă. Specii temperate precum ulmii, nucii sau mestecenii au fost înlocuite treptat de plante xerofite și termofile, adaptate la secetă, cum sunt palmierii.
Dunn a evidențiat și modul în care arăta vizual această schimbare de mediu: „Într-un fel, peisajul PETM din Wyoming, SUA, ar fi semănat cu o combinație între structura tufărișurilor spaniole și structura și compoziția speciilor pădurilor tropicale uscate din zona neotropicală”.
Asemănări îngrijorătoare între trecutul geologic și prezent
Paleobotanista Ellen Currano de la Universitatea din Wyoming subliniază că semnalele din trecut încep să se reia în prezent: „Am început să observăm schimbări similare în pădurile de acum, în special în Amazon, iar fosilele plantelor din Wyoming ne oferă un indiciu despre direcția în care s-ar putea îndrepta Pământul”.
Într-un ecosistem terestru, coronamentul funcționează ca un scut protector și ca un regulator hidrotermic. Când densitatea frunzișului scade, microclimatul local se modifică radical, afectând retenția apei în sol și stabilitatea terenului. Această dinamică înseamnă că depășirea pragurilor termice anulează efectul de fertilizare cu dioxid de carbon, transformând pădurile din filtre de carbon în zone vulnerabile la eroziune și incendii.
Viteza schimbărilor actuale depășește ritmul din preistorie
Diferența majoră dintre cele două epoci constă în viteza de desfășurare a fenomenului. Dacă tranziția din Paleocen în Eocen s-a întins pe parcursul multor milenii, activitatea umană actuală eliberează dioxid de carbon de aproximativ zece ori mai rapid. În prezent, nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a ajuns la 423 de părți pe milion și continuă să crească.
După prăbușirea din PETM, refacerea completă a pădurilor a durat peste 100.000 de ani. Procesul s-a desfășurat lent, prin degradarea chimică a rocilor sub acțiunea climei calde, proces ce a extras treptat carbonul din aer și l-a stocat în sedimentele marine, permițând răcirea treptată a planetei și reextinderea coronamentului forestier.
Cum credeți că ar trebui să intervină comunitatea internațională pentru a proteja pădurile vulnerabile în fața încălzirii globale? Vă invităm să vă exprimați opinia în secțiunea de comentarii.
