Legea integrității, respinsă în Senat pe fondul tensiunilor din coaliție

Plenul Senatului a respins joi noua Lege a integrității, proiect care constituie un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de îndeplinirea căruia depinde o tranșă de 770 de milioane de euro pentru România. Inițiativa legislativă nu a reușit să întrunească numărul necesar de voturi pentru adoptare într-o ședință dominată de confruntări verbale între liderii PSD, PNL și USR. Proiectul a picat după ce senatorii PNL și USR au refuzat să voteze varianta modificată în comisiile de specialitate, reprezentanții USR susținând că amendamentele introduse erau neconstituționale și riscau să ducă la invalidarea întregului pachet legislativ.

Discursuri aprinse și replici tăioase în plenul Parlamentului

Schimbul de replici din plen a fost marcat de amendamentul depus de PSD, care stipula că persoanele față de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a legii își pierd funcția publică în termen de 30 de zile. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, l-a atacat direct pe premierul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan, acuzându-l că sacrifică fondurile europene din motive politice legate de primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

„Domne, Real Madrid, clubul cu cele mai mari venituri din lume, nu poate să cheltuiască 770 de milioane de euro pentru o singură persoană. Dumneavoastră sacrificați 770 de milioane din banii țării ca să îl salvați pe domnul Fritz”, a afirmat Daniel Zamfir de la tribuna Senatului.

În replică, premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a criticat introducerea unor prevederi cu caracter retroactiv în textul legii. „Trebuie să ai mult tupeu să încerci să modifici niște legi într-un sens profund neconstituțional, știind că legea activează doar pentru viitor, și să vii să invoci aici interesul României”, a declarat liderul liberalilor în plen.

Modificările din comisii care au blocat votul decizional

Pe lângă prevederea cu efect retroactiv, forma legii adoptată anterior în Comisia Juridică aducea modificări substanțiale modului în care demnitarii își declară averile. Printre acestea se numărau eliminarea obligației de a declara sumele deținute în bani cash, confidențialitatea veniturilor obținute de soți și înlocuirea sumelor exacte din conturi cu intervale valorice.

Senatorul USR Gheorghe Șipoș a explicat de ce grupul său parlamentar a refuzat să susțină proiectul în această formulă, arătând că adoptarea unui text vulnerabil la Curtea Constituțională ar fi pus în pericol banii europeni: „Prin faptul că această lege nu a fost aprobată, am salvat acești bani, pentru că legea ar fi fost neconstituțională”. La rândul său, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a indicat că parlamentarii PNL au preferat să nu participe la vot pentru a permite redepunerea legii într-o formă corectată.

Implicațiile financiare și reluarea procedurii parlamentare

Pentru România, neadoptarea Legii integrității într-o formă agreată cu partenerii europeni înseamnă suspendarea sau pierderea fondurilor aferente jalonului din PNRR. Legislația privind transparența patrimonială și regulile privind incompatibilitățile reprezintă cerințe fundamentale pentru asigurarea bunei guvernări și prevenirea corupției în administrația publică.

Reluarea procesului legislativ va necesita parcurgerea rapidă a tuturor etapelor parlamentare. Reprezentanții PNL și USR au confirmat că noul proiect va fi depus vineri dimineață la Camera Deputaților, prima cameră sesizată, urmând ca Senatul să fie convocat săptămâna viitoare într-o nouă sesiune extraordinară pentru votul final.

Cum evaluați propunerile de eliminare a banilor cash și a veniturilor familiei din declarațiile publice de avere ale demnitarilor? Vă invităm să vă exprimați punctul de vedere în secțiunea de comentarii.