Creșterea accelerată a costurilor de împrumut în Statele Unite amenință să scumpească creditele pentru populație și companii, să frâneze piața imobiliară și să pună presiune pe piețele financiare globale. Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 30 de ani a depășit pragul de 5,3% în tranzacțiile de marți dimineață, atingând cel mai ridicat nivel din 2007 încoace. Această evoluție marchează o schimbare radicală față de perioada dinaintea pandemiei, când randamentele coborâseră până la 1%. Valul de vânzări de pe piața obligațiunilor americane, evaluată la 31 de trilioane de dolari, a fost declanșat de acumularea masivă de datorie publică și de incertitudinile privind politica Rezervei Federale.
- Randamentul titlurilor de stat americane pe 30 de ani a depășit 5,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani.
- Dobânda medie pentru creditele ipotecare fixe pe 30 de ani din SUA a urcat la 6,67%.
- Construcțiile de locuințe unifamiliale au scăzut în iulie cu aproape 10% față de luna precedentă.
- Indicele S&P 500 a pierdut peste 0,5%, iar Nasdaq s-a depreciat cu peste 1% pe fondul creșterii randamentelor.
Competiția globală pentru capital urcă costurile de refinanțare
Titlurile de trezorerie reprezintă instrumentele prin care guvernul american se împrumută pe piețele financiare. Atunci când randamentul acestora crește, statul este obligat să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage investitori, iar acest fenomen se extinde rapid în întreaga economie. În prezent, o mare parte din agitația de pe piața obligațiunilor este provocată de raportul dintre cerere și ofertă: guvernele și corporațiile încearcă simultan să acceseze capitalul disponibil.
Creșterea datoriei publice nu este izolată la Statele Unite, fiind prezentă și în Europa, Japonia și Canada. În paralel, marii giganți tehnologici precum Alphabet și Microsoft au nevoie de resurse financiare considerabile pentru dezvoltarea rețelelor de inteligență artificială.
Există o competiție globală pentru capital, atât din partea guvernelor, cât și a sectorului privat, fenomen ce pune o presiune imensă pe piețele de acțiuni.
Tensiunile geopolitice sporesc nesiguranța. Reluarea ostilităților dintre SUA și Iran a reaprins temerile privind aprovizionarea cu energie. Țițeiul Brent a urcat spre 88 de dolari pe baril, de la aproximativ 72 de dolari în perioada de acalmie, iar prețul mediu al benzinei în SUA a ajuns la 4,06 dolari pe galon (aproximativ 0,98 euro pe litru), cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din noiembrie.
Piața imobiliară și bursele resimt deja efectele dobânzilor mari
Scumpirea creditării afectează deja sectorul imobiliar din Statele Unite. Costul mediu al unui credit ipotecar pe 30 de ani cu rată fixă a ajuns la 6,67%, cel mai înalt nivel din ultimul an, având tendință de creștere. Datele publicate de Biroul de Recensământ arată că numărul de locuințe unifamiliale începute în luna iulie a scăzut cu aproape 10% față de iunie, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani.
Măsurat la nivel general, ritmul de creștere economică a încetinit deja, fiind de doar 1,5% în ritm anual în trimestrul al doilea (aprilie-iunie). Pe Wall Street, deși acțiunile au crescut cu aproape 20% în ultimul an pe fondul avântului tehnologic, marți indicele S&P 500 a scăzut cu peste 0,5%, iar indicele Nasdaq s-a depreciat cu mai mult de 1%.
Incertitudinea privind Rezerva Federală accentuează volatilitatea
O altă sursă de neliniște pentru investitori este conduita Rezervei Federae. Președintele instituției, Kevin Warsh, încearcă să schimbe abordarea băncii centrale și să determine piețele să reacționeze la datele economice reale, adoptând un discurs mai rezervat decât predecesorii săi. Cu o inflație anuală de 3,7%, peste ținta de 2% a Rezervei Federale, lipsa unor semnale clare privind rata de referință lasă investitorii în incertitudine.
Deși creșterea randamentului obligațiunilor pe 30 de ani cu aproape jumătate de punct procentual de la sfârșitul lunii iunie este semnificativă, economiștii subliniază că nu ne aflăm deocamdată în fața unei crize.
Analiștii de la Capital Economics din Londra arată că, deși vânzări similare au avut loc și în 2022 sau 2023, menținerea randamentelor la niveluri ridicate se va traduce inevitabil prin credite mai scumpe pentru consumatori pe termen lung. Președintele băncii centrale va avea ocazia să clarifice poziția instituției pe 28 august, la conferința anuală de la Jackson Hole, Wyoming.
Cum credeți că vor influența dobânzile ridicate din SUA piețele europene în perioada următoare? Vă invităm să vă exprimați opinia în secțiunea de comentarii.
