Anunțul retragerii proiectului „FIFA Forward Enterprise”, prin care președintele FIFA, Gianni Infantino, intenționa să vândă participații din Cupa Mondială și din alte competiții către investitori privați, marchează un moment de cotitură la nivelul conducerii fotbalului mondial. Valul de opoziție declanșat la nivel internațional de acest plan a adâncit falia dintre forul mondial și UEFA, slăbind poziția liderului elvețian. Deși Infantino a condus organizația din 2016 fără un contracandidat real în ultimele scrutinuri, reacțiile adverse severe și tensiunile administrative interne au redeschis speculațiile privind o posibilă schimbare la vârful forului de la Zürich.
- FIFA a abandonat proiectul „FIFA Forward Enterprise” de a ceda acțiuni din Cupa Mondială investitorilor privați.
- Demisia consilierului Carlos Cordeiro și acuzațiile directorului Kevin Lamour au amplificat criza internă.
- Confederațiile din Europa și Asia își exprimă sprijinul reciproc împotriva politicii actualei conduceri.
- Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la șefia FIFA este 18 noiembrie, înainte de alegerile din martie.
Geneza proiectului și declanșarea crizei interne de la FIFA
Planul inițial al conducerii FIFA viza atragerea de capital privat prin cedarea unor pachete de acțiuni din competiția sa de maximă audiență, Cupa Mondială, precum și din alte evenimente majore. Strategia a fost însă întâmpinată cu un refuz categoric din partea reprezentanților fotbalului european și internațional.
Tensiunile au escaladat rapid în interiorul administrației de la Zürich. Consilierul principal al lui Infantino, Carlos Cordeiro, a demisionat din funcție, în timp ce directorul operațional al FIFA, Kevin Lamour, a adus acuzații publice potrivit cărora președintele ar fi indus în eroare angajații instituției în privința detaliilor acestui proiect comercial.
Ruptura cu UEFA și căutarea unei alternative la vârful fotbalului
Reacția extrem de dură a determinat FIFA să renunțe oficial la inițiativă, însă pasul înapoi nu a restaurat încrederea partenerilor strategici. UEFA a declarat deschis că nu mai susține politica actualului președinte, începând evaluarea altor opțiuni pentru conducerea forului mondial.
Pierderea sprijinului din partea forului european a transformat un scrutin ce părea o simplă formalitate într-o competiție deschisă pentru șefia organizației.
Reprezentanții europeni au analizat posibilitatea de a-l susține pe Nasser Al-Khelaifi, președintele clubului Paris Saint-Germain și al Asociației Cluburilor Europene. Cu toate acestea, surse apropiate oficialului qatarez au precizat că acesta nu are intenția de a intra în cursa electorală. În paralel, șeicul Salman bin Ebrahim Al Khalifa, președintele Asociației Asiatice de Fotbal (AFC) și vicepreședinte senior al FIFA, a criticat dur propunerile într-o scrisoare adresată celor 47 de federații membre din regiunea sa, iar AFC a confirmat solidaritatea cu UEFA și CONCACAF.
Calendarul electoral și scenariile pentru scrutinul din luna martie
Conform reglementărilor FIFA, data de 18 noiembrie reprezintă termenul limită până la care candidații își pot depune oficial dosarele pentru alegerile prezidențiale programate în luna martie. În acest context, președintele UEFA, Aleksander Ceferin, deține o influență majoră în orientarea voturilor din confederația europeană.
Pe lista posibililor competitori este vehiculat și numele lui Patrice Motsepe, președintele Confederației Africane de Fotbal (CAF). Cu o avere estimată la 3,7 miliarde de dolari, omul de afaceri sud-african conduce CAF din 2021 și a modificat periodicitatea Cupei Africii pe Națiuni. Cu toate acestea, imaginea organizației africane a fost recent afectată de incidentul din finala turneului din 2025 dintre Senegal și Maroc, caz ajuns în prezent pe masa Curții de Arbitraj pentru Sport.
