Începând cu data de 2 august, Uniunea Europeană aplică noi prevederi riguroase din Legea privind inteligența artificială, obligând companiile tehnologice să eticheteze vizibil și digital conținutul generat sau modificat prin inteligență artificială. Măsurile vizează chatbot-urile interactive, imaginile, clipurile video și fișierele audio de tip deepfake care încearcă să imite realitatea. Scopul principal declarat de autoritățile europene este combaterea dezinformării, protejarea democrației și oferirea unei transparențe sporite utilizatorilor. Companiile care nu respectă noile cerințe de transparență și marcaj digital riscă sancțiuni financiare severe, ce pot ajunge până la 3% din cifra de afaceri globală.
- Chatbot-urile și fișierele audio, video sau foto generate prin IA trebuie etichetate de la 2 august.
- Sunt scutite conținutul personal din conversațiile private și operele artistice ori satirice evidente.
- Sistemele IA deja existente pe piață beneficiază de o perioadă de grație de încă patru luni pentru conformare.
- Comisia Europeană a creat un grup de 60 de experți independenți coordonat de profesorul Alessandro Abate.
Calea către reglementare și pregătirile industriei tehnologice
Procesul de elaborare a noilor reguli de transparență a implicat un efort susținut de negociere în cadrul instituțiilor europene, eurodeputatul Sergey Lagodinsky subliniind că transparența este esențială nu doar pentru protecția consumatorilor, ci și pentru conservarea democrației și a autenticității faptelor în spațiul online. În perioada pregătitoare, Comisia Europeană a publicat o primă listă cu peste 180 de organizații care au semnat Codul de bune practici privind transparența conținutului generat prin inteligență artificială.
În paralel, marii giganți tehnologici au dezvoltat propriile instrumente de identificare, precum soluția SynthID de la Google — folosită deja pentru etichetarea a peste 100 de miliarde de imagini și a 60.000 de ani de conținut audio —, alături de politicile specifice introduse de Meta sau TikTok. Cu toate acestea, conținutul neetichetat a continuat să se răspândească pe rețelele sociale, punând în evidență necesitatea unui cadru legislativ unitar.
Pentru a asigura o bază științifică riguroasă în evaluarea modelelor de uz general, Oficiul European pentru IA va fi sprijinit de un Grup științific format din 60 de experți independenți, avându-l ca consilier principal pe profesorul Alessandro Abate de la Universitatea Oxford.
Obiectivul normelor de la 2 august și noile interdicții
Începând cu 2 august, cerințele devin obligatorii pentru sistemele noi lansate pe piața europeană. Regulile prevăd că orice chatbot sau sistem interactiv de inteligență artificială trebuie să informeze explicit utilizatorul că comunică cu un algoritm și nu cu o ființă umană. De asemenea, fotografiile, clipurile video și fișierele audio create ori modificate pentru a părea reale vor purta marcaje lizibile de către sisteme informatice și etichete digitale specifice, inclusiv watermark-uri de securitate.
Măsurile acoperă și interzicerea definitivă a practicilor de IA considerate inacceptabile, cum ar fi sistemele care manipulează utilizatorii, exploatează vulnerabilități sau evaluează nedrept persoanele. Totuși, cadrul normativ include excepții clare: conținutul de uz personal din chaturile private nu este afectat, iar lucrările satirice sau ficționale cu caracter artistic evident sunt exceptate de la obligații.
Expertul Boniface de Champris, din cadrul Computer and Communications Industry Association, a punctat că utilizatorii ar putea fi surprinși să vadă aceste etichete în domenii în care tehnologia este deja utilizată la scară largă fără ca publicul să realizeze, cum ar fi industria publicității, cinematografia sau sectorul editorial.
Implementarea, tranziția și sancțiunile programate
Mecanismul de punere în aplicare va fi divizat între mai multe entități de supraveghere. Oficiul pentru IA din cadrul Comisiei Europene va gestiona furnizorii de modele de inteligență artificială de uz general (GPAI) și sistemele integrate în platformele online foarte mari. Autoritățile naționale din fiecare stat membru vor prelua monitorizarea celorlalte sisteme, în timp ce Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor va supraveghea instituțiile UE.
Producătorii de modele avansate de IA, cu potențial de risc sistemic, vor trebui să furnizeze documentație tehnică detaliată, să respecte drepturile de autor și să publice rezumate ale datelor folosite pentru antrenarea modelelor.
Sistemele de inteligență artificială existente deja pe piața UE înainte de data de 2 august beneficiază de o perioadă suplimentară de tranziție de patru luni pentru a se alinia noilor cerințe. Pentru companiile care refuză sau omit să se conformeze, Legea privind IA prevede amenzi substanțiale, care pot ajunge până la 3% din cifra de afaceri globală brută a organizației furnizoare.
Considerați că etichetarea obligatorie a conținutului generat de inteligența artificială va fi suficientă pentru a stopa dezinformarea online? Vă așteptăm opinia în secțiunea de comentarii.




























